Free Hugz
Am primit obsedant mesaje legate de o nouă campanie free hugz, inițiată bineînțeles pe facebook. Varianta scurtă? Absolut patetic.
Pentru toate persoanele triste și în nevoie de a strînge în brațe un necunoscut, miercuri, la ora 20, în pasajul de la Universitate, veți putea vedea cerșetori tineri ținînd pancarte de pe care se poate citi „Free hugs”. Regulile sînt foarte simple, mai ales pentru băieți. Vă duceți la o cucoană care zîmbește la voi, arătîndu-vă limba printre găurile dintre dinții înnegriți de tutun și o luați în brațe. Pentru majoritatea dintre voi, labe triste, s-ar putea să se ivească norocul să aveți și o erecție la momentul respectiv de timp, astfel încît să vă puteți lipi de pizdoaca ei în timp ce îi simțiți țîțele. Esteee! Ce metodă mai bună de a învinge frigul, atunci cînd nu ai minte, principii sau o parteneră? De asemenea, este ocazia ideală și pentru dude să agațe ceva transpirați. Nu uitați să țopăiți cînd îmbrățișați, ca să faceți fericit nasul lui Rudolph.
În ciuda nervilor și a urii pe care le revărs întotdeauna aici și care îmi expun latura greu de controlat, trebuie să recunosc: ce poate fi rău în a îmbrățișa oameni? Adică, na… vin sărbătorile, se apropie Crăciunul, oamenii sînt mai buni… (în restul anului nu pot, au nevoie de venirea a doua a lui Necrophagus) și e plăcut să vezi oameni „uniți” într-o societate care se dizolvă. Este un gest inocent, altruist, necondiționat. Ce e așa de rău să vezi oameni fericiți zîmbind și împărtășind un moment frumos?
Poate că sînt mult prea idealist, dar îmbrățișarea de acest gen reprezintă un gest provocat de nevoia de a arăta afecțiune față de cineva drag. Ca să folosesc expresia cuiva foarte drag (deși nu întrebuințată în acest context), ar fi ca și cum ți-ai prostitua sentimentele. Care mai este valoarea acestui gest dacă ne îmbrățișăm cu tot soiul de viermi? De ce să nu-și aplice un sărut franțuzesc? Teoretic, e același lucru. Desigur, sînt și excepții, cum ar fi celebrările de după diferite evenimente (o echipă care cîștigă un concurs sportiv), dar chiar și acelea presupun adesea o familiarizare cu alți indivizi. O persoană care a pierdut pe cineva drag într-un incendiu poate lua în brațe inconștient pe oricine. Dar este greu de crezut că un străin, precum un pompier la locul faptei ar răspunde prin același gest și l-ar și menține.
Așadar, dacă doriți să primiți afecțiune de mîna a doua, vă invit să mergeți. Multă căldură să aveți. Poate va veni și ziua „Călărește o căța”, pe sistemul „Save a virgin, do me instead.”. Cînd vedeți un vierme milogindu-se în frig cu o bucată de carton venind să vă ia în brațe, trage-ți-i un șut între picioare și lăsați-l în mizeria lui. Piss!
ruinsandviolins.wordpress.com 